Sport

Jan 03

The Wrestler (2008)

 

Nota mea:

O drama faurita cu stil, cum numai imperecherea Darren Aronofski – Clint Mansell poate cloci. Iar daca soundtrack-ul lui Mansell iarasi nu se pupa cu mintile Academiei, cantecul de pe final, tiz al filmului, scris de Bruce Springsteen, are toate sansele sa castige Oscarul pentru nota lovita pe final – un zenit pliat pe film, o coda perfecta. Mickey Rourke, de asemenea, are motiv sa-si scoata smochingul de la naftalina in noaptea de mare fast mare a Hollywood-ului: rolul sau, al unui luptator profesionist care, acum imbatranit, isi taraste ultimile suflari prin ringuri si printre noile sperante ale sportului – suna familiar poate pentru fanii actorului, el insusi o fosta stea, data uitarii de timpuriu, si acum, in amurgul vietii, dand semne serioase de comeback.

Dar Rourke e laudat deja de toate megafoanele industriei, asa ca mai bine va “vand” filmul cu totul, si cu fundita de sarbatori – cantecul lui Springsteen. Filmul asta nu e pentru cei slabi de inger, el nu ti se adreseaza daca lesini la vederea sangelui sau crezi in happy-end-uri pentru ca altfel

 

Nov 14

Let the Right One In (2008)

 

Nota mea:

Daca ai vazut “30 Days of Night“, vampirismul plasat in mijlocul zapezii poate ca-ti suna cunoscut – dar nu e nimic comun in filmul suedez al lui Tomas Alfredson, “Låt den rätte komma in“. Cliseele nu-l incrimineaza cu nimic pe romancierul si scenaristul John Ajvide Lindqvist pentru ca, sa fim seriosi, daca nu bea sange si nu ia foc la lumina zilei, nu mai e vampir! Mai mult, merita laudate si micile inflorituri cusute pe marginea mitului arhi-cunoscut, cu care echipa Lindqvist-Alfredson delecteaza orice fan al genului. Dar, sa nu te-mbat cu apa chioara: LtROI nu e un film cu vampiri, ci o cronica dulce-amaruie a unei prietenii. Intamplator, proba de foc, acel obstacol care incearca rezilienta oricarei prietenii la un moment dat, are de-a face in cazul de fata cu apetitul pentru sange uman.

Lina Leandersson, ochioasa protagonista, o interpreteaza pe Eli, care are 12 ani “mai mult sau mai putin” si intra in viata plapandului ei vecin Oskar (Kåre Hedebrant – tot 12) fara sa fi planuit vizita, daramite vreun amestec mai serios. Vampirica fara varsta sau zi de nastere are tentative de a se distanta de egalmente singuraticul ei prieten – dar legatura evolueaza cu inconstienta a doi copii care devin instant inseparabili pe terenul de joaca. Urmeaza o drama, abia perceptibila de raceala oamenilor, cu usoare

 

Jul 01

Speed Racer (2008)

 

Nota mea:

Pana in ‘94 nici macar nu am avut cablu. Si totusi dupa ce mi-am instalat, intotdeauna am ales Cartoon Network, desi recunosc ca mai urmaream cu sufletul la gura programul matinal de desene animate de la Italia 1. Sa fim seriosi, cine naibii n-o facea ? Acolo m-am lovit si eu de curentul manga si anime, care acum mai are putin si intra in stadiul de practica standard, un stil abordat cam peste tot pe unde se apuca. Chiar si in filme, mici portiuni sunt montate in fragmente de anime-uri. Nu am vazut niciodata nici macar un singur episod din Speed Racer. Cert este ca dupa ce am stat 2h09’ la acest film, orice curiozitate in privinta acestui subiect a fost stinsa, pe veci.

Nu pot sa ii iau apararea si sa spun ca e un film “prostut” pentru

 

May 19

Semi-Pro (2008)

 

Nota mea :

In cazul de fata s-ar potrivi de minune o replica de genul ” Noi ne uitam la filme ca acesta pentru ca tu sa nu trebuiasca sa-ti pierzi timpul cu ele”. Asa ca va spun din start – daca nu sunteti masochisti din punct de vedere al filmelor, nu va uitati.

Cred ca l-ati mirosit de mult pe Will Ferrell, cam ce gen a inceput de la o vreme sa abordeze. Well, abordeaza si el ceea ce poate si ceea ce se pare ca se vinde destul de bine, altfel nu vad de ce ar face cineva astfel de filme. Productii anterioare precum Taisul gloriei – Blades of Glory sau Vitezomanu’ Ricky Bobby – Talladega Nights: The Ballad of Ricky Bobby se bazeaza pe acelasi tip de umor: umorul exagerat si fara sens. De data aceasta, Will il interpreteaza pe Jackie Moon, un artist/sportiv/manager, care incearca sa-si duca echipa in NBA. Pe langa faptul ca totul se invarte in jurul sau, a lui Jackie Moon si deopotriva in jurul lui Will Ferrell (care manat de egocentrismul sau acapareaza practic tot filmul), filmul e presarat cu o multime de scene neamuzante, care nu te fac nici macar sa zambesti. Eu mi-am pus de multe ori intrebarea : “ce naiba e cu omul si cu filmul asta?” .